la cabana

pai sa vezi ca dupa mult timp am reusit sa ajung pe munte la o cabana. O cabana cum era Malaiestiul inainte sa arda(apropo am auzit ca au refacut cabana si ca a ars din nou acum o luna, parca ceva nu mai e sa fie). Cabana se cheam CUCA si e in masivul Papusa. Nu prea sus la 1200 si ceva. Am intalnit acolo niste prieteni vechi fara de nume (sti la munte toata lumea e prieten cu toata lumea, chiar daca nu s-au vazut niciodata pana atunci, e ca o fratie), cu care am cantat aceleasi cantece, cu care am iubit acelasi munte. Parca a fost o rupere in timp. Acolo am intalnit un tip: Tanaka. Minunat tip. M-a atras la el o chestie pe care mi-as fi dorit sa fac si eu. Sa stau la o cabana un timp. Tanaka a stat o vreme la CUCA si apoi s-a intors in lume. Sincer poate l-au alungat zilele acelea egale, peisajele perfecte, aerul repirabil. NU stiu. Cei drept dupa ce a revenit nu a mai fost la fel, in sinea lui poate crezuse ca lumea s-a schimbat intre timp, ca a devenit mai intelegatoare. Gresit. Eu l-am gasit cand tocami se reintorsese la CUCA dupa multa vreme, bucuros, dar neimplinit, eu cred ca sufletul lui a ramas undeva intre cele doua lumii...